Ilustrație / Foto: din surse deschise
În acest articol, vom detalia ce se află în spatele aversiunii față de numere și vom împărtăși modalități de rezolvare a problemei.
Matematica este o materie care îi face pe mulți școlari să tremure. „Nu înțeleg!”, „E prea greu!” – sunt fraze familiare pe care părinții le aud când vine vorba de fracții, ecuații sau geometrie. Dar de ce se întâmplă acest lucru? De ce unii copii sunt încântați de matematică, în timp ce pentru alții matematica este un obstacol insurmontabil? Răspunsul se află în funcționarea creierului nostru, iar știința știe deja cum să ajute un copil nu doar să facă față matematicii, ci și să o iubească. În acest articol, vom explora ce se află în spatele aversiunii față de numere și vom împărtăși modalități concrete, susținute de cercetare, de a vă ajuta copilul să vadă matematica mai degrabă ca pe o provocare distractivă decât ca pe o problemă.
De ce pare matematica atât de dificilă?
Pentru a înțelege de ce matematica este o provocare, să ne întoarcem la neuroștiințe. Cercetările efectuate la Universitatea Stanford, conduse de profesorul Jo Bowler, arată că atitudinile negative față de matematică sunt adesea legate de anxietatea matematică – o afecțiune în care teama de eroare sau de eșec blochează memoria de lucru.
Memoria de lucru este acea parte a creierului care reține informațiile în timpul îndeplinirii sarcinilor, cum ar fi rezolvarea ecuației 7 + 8 × 2. Atunci când unui copil îi este teamă că „va eșua din nou”, creierul său cheltuiește resurse pentru a suprima teama în loc să calculeze. Ca urmare, chiar și sarcinile simple par imposibile.
Un alt motiv este mentalitatea fixă, un termen inventat de psihologul Carol Dweck. Dacă un copil crede că „nu are abilități matematice”, el evită sarcinile care par dificile pentru a nu se simți „prost”. Cercetările lui Dweck arată că până la 40% dintre școlari pot avea o mentalitate fixă față de matematică, ceea ce le reduce motivația de a învăța.
În cele din urmă, matematica necesită gândire abstractă, pe care copiii o dezvoltă treptat. De exemplu, un studiu publicat în Journal of Cognitive Neuroscience (2016) a arătat că cortexul prefrontal, care este responsabil pentru calcule complexe și logică, este complet format abia la vârsta de 20-25 de ani. La elevii mai tineri, acesta este încă imatur, astfel încât concepte precum numerele negative sau variabilele pot părea de neînțeles.
Cum poate creierul să împiedice iubirea matematicii?
Să defalcăm mecanismele specifice care creează bariere. În primul rând, supraîncărcarea cognitivă. Sarcinile matematice necesită adesea menținerea simultană în minte a mai multor elemente: condițiile problemei, formulele, secvența de pași. Un studiu realizat la Universitatea din Chicago (2018) a constatat că copiii cu o capacitate scăzută a memoriei de lucru sunt mai predispuși să facă greșeli în sarcini cu mai mulți pași, cum ar fi diviziunea lungă sau rezolvarea ecuațiilor.
În al doilea rând, amenințarea stereotipului. Dacă un copil aude că „matematica este pentru băieți” sau „nu ai talent pentru numere”, creierul său confirmă în mod subconștient aceste așteptări. Un experiment descris în Science (1999) a arătat că fetele cărora li s-au reamintit stereotipurile de gen înainte de un test de matematică au avut rezultate mai slabe decât cele ale unui grup de control.
În al treilea rând, lipsa contextului. Matematica este adesea predată în mod abstract, fără nicio legătură cu viața reală.
Un studiu realizat de National Council of Teachers of Mathematics (NCTM, 2020) a arătat că 68% dintre elevi înțeleg mai bine materia atunci când sarcinile sunt legate de situații practice, cum ar fi calcularea reducerilor într-un magazin sau planificarea unui buget.
Cum îți ajuți copilul să iubească matematica? Secretele creierului
Acum că știm de ce matematica este o provocare, putem folosi abordări științifice pentru a o transforma într-o aventură interesantă. Iată pași specifici pentru a vă ajuta copilul.
1. Dezvoltați o mentalitate de creștere
Carol Dweck, în cartea sa Mindset, demonstrează că a crede într-o mentalitate de creștere schimbă atitudinea față de învățare. În loc să lăudați „deșteptăciunea” („Ești atât de talentat!”), lăudați efortul („Ai făcut o treabă excelentă la acea sarcină!”). Un studiu publicat în Child Development (2017) a constatat că copiii cu o mentalitate de creștere sunt cu 30% mai predispuși să își asume sarcini dificile și sunt mai buni în a face față eșecurilor. Încurajați-vă copilul să vadă greșelile ca parte a învățării, nu ca pe un eșec.
2. Reduceți anxietatea față de matematică
Neuropsihologul Xiang Yu a arătat într-un studiu din Nature (2019) că exercițiile de respirație înainte de sarcini reduc nivelul cortizolului (hormonul stresului) și îmbunătățesc performanța cu 15%. Învățați-vă copilul să facă 5 inspirații și expirații profunde înainte de o lecție de matematică. Vizualizarea ajută, de asemenea: rugați-vă copilul să se vizualizeze rezolvând cu succes o problemă. Acest lucru activează conexiunile neuronale asociate cu încrederea.
3. Simplificați sarcina cognitivă
Pentru a reduce supraîncărcarea memoriei de lucru, rupeți sarcinile în pași mici. De exemplu, atunci când rezolvați ecuația 2x + 3 = 11, scrieți mai întâi: „Scădeți 3 din ambele părți”. Un studiu realizat de Educational Psychology Review (2014) a constatat că o abordare pas cu pas îmbunătățește înțelegerea cu 25%. De asemenea, utilizați indicii vizuale: diagrame, desene sau chiar cuburi pentru elevii mai tineri. Acest lucru reduce sarcina asupra gândirii abstracte.
4. Faceți matematica practică
Raportați problemele la viața reală. De exemplu, în loc de sec „Găsește 20% din 50”, propuneți: „Magazinul oferă o reducere de 20% la o jucărie de 50 de ruble. Cât va costa?”. Un studiu realizat de NCTM (2020) a constatat că sarcinile contextuale cresc implicarea elevilor cu 40%. Pentru elevii de liceu, puteți utiliza exemple din domeniul finanțelor, al programării sau chiar al analizei datelor în sport.
5. Jucați-vă cu matematica
Jocurile activează sistemul de dopamină al creierului, făcând învățarea plăcută. Un studiu din Journal of Educational Psychology (2015) a constatat că gamificarea îmbunătățește rezultatele la matematică cu 20%. Încercați aplicații precum Prodigy sau jocuri de societate precum Set. Pentru adolescenți, optați pentru provocări de logică sau programare, cum ar fi crearea de jocuri Python simple, în care matematica devine un instrument pentru creativitate.
6. Găsiți un profesor care să vă inspire
Un profesor carismatic îți poate schimba atitudinea față de materie. De exemplu, în cadrul școlii online pentru clasele 1-11, „Tochka Znaniye”, matematica este predată de Andrei Alexandrovici Sheludko, câștigătorul Olimpiadei de matematică superioară pentru întreaga Rusie din 2015. Cu 7 ani de experiență în predare și experiența de a învăța 10 000 de copii, el știe cum să transforme subiectele complexe în povești fascinante, ajutând fiecare elev să creadă în propriile forțe.
Ce ar trebui să facă părinții?
Sprijinul dumneavoastră joacă un rol esențial. Iată câteva sfaturi:
- Nu vă comunicați temerile. Dacă tu însuți spui: „Nu mi-a plăcut niciodată matematica”, copilul tău poate adopta această atitudine. Un studiu realizat de Developmental Psychology (2018) a constatat că anxietatea părinților cu privire la matematică reduce performanța academică a copiilor cu 10-15%.
- Puneți întrebări deschise. În loc de „Înțelegeți?”, întrebați „Unde credeți că ar trebui să înceapă această sarcină?” Acest lucru dezvoltă gândirea critică.
- Sărbătoriți victoriile mici. Chiar și îndeplinirea corectă a unei sarcini merită lăudată. Aceasta construiește încrederea.
Matematica este o călătorie
Matematica nu înseamnă doar numere, ci este un mod de gândire, de analiză și de rezolvare a problemelor. Prin înțelegerea modului în care funcționează creierul, vă puteți ajuta copilul să depășească teama și să descopere bucuria descoperirii. Adoptați o abordare pas cu pas, reduceți stresul și faceți învățarea practică și inspirată. În timp, copilul dumneavoastră nu numai că nu va mai urî matematica, dar va începe să o vadă ca pe un puzzle fascinant pe care este capabil să îl alcătuiască.
Începeți această călătorie astăzi – și poate copilul dumneavoastră va fi unul dintre cei care vor spune zâmbind: „Matematica? Asta e grozav!”
